8 pavilioane, 160 de camere, teren de tenis de câmp, 2 milioane de butelii …

Izvoarele termale de la Bixad (județul Satu Mare) erau renumite încă din secolul al XVIII-lea, iar datorită efectelor apelor sale concurau cu izvoarele din Kranchen, Gleichenberg şi Niederselters, cum aflăm din volumul monografic coordonat de Samu Borovszky (de văzut sursele bibliografice de la final).

Imagini din colecțiile Zempléni Múzeum, Szerencs – képeslapok regăsite și accesibile pe www.hungaricana.hu

Băile Bixad

Având în vedere detaliile furnizate de autori, precum şi valoarea acestora în peisajul cunoaşterii a ceea ce au reprezentat şi au fost odinioară Băile termale de la Bixad, vom reda în cele ce urmează parţial textul (textul pe larg aici), găsit în lucrarea menţionată mai sus:

[…] “Printre cele peste 200 de băi termale ungureşti, aceasta este din prima categorie, iar datorită substanţelor chimice aflate în compoziţia apei se situează în vârf în această categorie. Calităţile curative ale apei de aici erau cunoscute încă din secolul al XVIII-lea, şi nu doar moşierii din împrejurimi, ci şi publicul amator de băi din comitatele vecine veneau aici, ca să petreacă o vară plăcută şi ce era mai important să se însănătoşească. În primele decenii ale secolului trecut, doctorii noştri descopereau, ce comoară este apa din Bixad, pe parcurs creându-se o mică literatură despre efectele balneoterapeutice ale apei termale şi băilor de aici. Atât specialiştii noştri, cât şi cei străini au stabilit că apa minerală cu, concentraţia optimă de potasiu şi sare iodată găsită aici este deasupra tuturor izvoarelor cu această compoziţie cunoscute la ora actuală. Deja la 1848, profesorul Tognio scria astfel: “La nivel de ţară, chiar la nivelul întregii Europe sunt foarte puţine ape termale, care să se compare cu cea din Bixad.

………………………………………………………….

“Vechiul parc, întins ca şi suprafaţă, a fost lărgit cu încă 100 de holde odată cu noua organizare, holde acoperite tot cu păduri de stejari şi brazi seculari din zonele înconjurătoare. Au fost construite: un restaurant impozant, o sală de băi, o sală pentru inhalaţii/inhalatorium, băi cu apă carbogazoasă, un institut de tratament cu apă rece, băi solare, precum şi mai multe pavilioane plăcut amenajate, ce ofereau încredere. Atât clădirile, cât şi parcul sunt dotate cu, conducte de apă montate la standardele vremii, iar încăperile erau iluminate cu sisteme pe bază de acetilenă.

Băile au trei izvoare termale.

………………………………………….

Astfel că apă sărat-leşioasă de la Bixad în comparaţie cu cele din aceeaşi categorie, din străinătate şi mai concret, în comparaţie cu cele din Ems, Gleichenber şi Selters, nu numai că este de aceeaşi categorie, ci pe acestea le depăşeşte de mai multe ori în ceea ce priveşte conţinutul de hidrocarbonat de sodium (pe cea din gleichenberg de trei ori, iar pe cea din selters chiar de şase ori). Profesorul Lengyel, renumitul profesor chimist, odată cu finalizarea analizelor a simţit obligaţia, să informeze cu privire la rezultatele acestora congresul naţional reunit al balneologilor maghiari. Frumoasa şi instructiva citire a rezultatelor ştiinţifice a trezit interesul general, reuşind să facă din apa puţin preţuită anterior, să devină căutată la nivel naţional. Astăzi consumul de apă de Bixad, depăşeşte volumul de 2 milioane de butelii.

[…] După părerea comună a profesorilor, doctorilor şi chimiştilor din ţară, apa din Bixad se află pe primul loc şi în rândul apelor îmbuteliate şi tratate la modul cel mai ideal. Analizele repetate ale specialiştilor bacteriologi, dovedesc faptul că, apa, şi după o depozitare mai îndelungată, rămâne sterilă, proaspătă şi plăcută.”

În ceea ce privesc infrastructura şi condiţiile de cazare din cadrul băilor, tot Borovszky ne oferă detalii: “amatorii de băi pot să se cazeze în opt pavilioane, fiecare purtând un nume: Berta, Ana (Anna), Moriţ (Móricz), Maria (Mária), Elveţian (Svájczi), Turul, Orient şi “Alföld lak”, având împreună 160 de camere. Preţurile pe camera, pe o zi, oscilează între 1,4 şi 7,2 coroane. Bolnavul poate folosi oricare din tratamentele existente, mai precis doar acelea, care îi sunt recomandate în urma controlului medical.

În ce măsură se dezvoltă băile, ne demonstrează, faptul că la mijlocul secolului trecut, în câte-o vară doar 15-20 de familii din zonă veneau la băi, având un sejur mai scurt sau mai lung. Iar în jurul anului 1900 numărul vizitatorilor a fost de aproximativ 350 de persoane, iar de la deschiderea liniei de cale ferată spre Bixad, respectiv din 1906, băile au avut cel puţin 1200 de oaspeţi pe sezon. Proprietarul băilor este Szent-Ivány Gyula, fost parlamentar, actualmente mare proprietar, care cu mare dăruire şi cu spirit întreprinzător a ridicat spaţiul de recreere părăsit la nivelul băilor de talie europeană.”

Surse bibliografice:

Samu Borovszky (coord.), Magyarország vármegyéi és városai: Szatmár vármegye, ed. Országos Monografia Társaság, Budapesta, 1908

Zempléni Múzeum, Szerencs – képeslapok

https://lokalhistoriak.blogspot.com/2019/05/hol-udult-egykor-szatmari-ember.html

Publicitate