O istorie a iluminismului din Transilvania nu poate fi concepută fără aprecierea cuvenită a rolului pe care l-au jucat prin exemplu personal, prin actul cultural conștient și, nu în ultimul rând , prin sacrificial material cei trei mari întemeietori de așezăminte culturale: Ignație Batthyány, Samuel von Bruckenthal și Samuel Teleki. Dacă este cazul să mai comparăm activitatea lor, Ignație Batthyány se remarcă prin activitatea științifică proprie, la nivelul cerințelor contemporane, prin acțiunea consecventă și conștientă prin care căuta să pună bazele materiale ale unei vieți științifice elevate în Transilvania, realizând pas cu pas “laboratorul” fără care un asemenea proiect era sortit eșecului: biblioteca, colecțiile de antichități și de științele naturii, tipografia, moara de hârtie pentru deservirea acestuia și, în sfârșit, observatorul astronomic. …….
Cel mai important izvor în privința înfățișării de odinioară a observatorului îl constituie lucrarea lui Anton Mártonffy intitulată Initia astronomica speculae Batthyanianae Albensis in Transilvania, un fel de carte de vizită a observatorului întocmită de primul său astronom, fost elev al lui Maximilian Hell la observatorul din Viena.
Initia astronomica conține pe lângă o amplă descriere a observatorului și o serie de douăsprezece gravuri, dintre care patru și vinieta foii de titlu redau înfățișarea proiectată și, în mare parte realizată înainte de 1798 a observatorului. Exceptând gravura reprezentând fațada principală a clădirii, reprodusă în mai toate lucrările care se ocupă de Batthyaneum, restul gravurilor nu au fost publicate niciodată după 1798.
Prima gravură reprezintă fațada principală, sudică a fostei biserici trinitariene. Desenat (delineavit) de Michael Gros și gravat (sculpsit) de Johann Baptist Simon la Cluj în 1796, este intitulat Specula astronomica Batthyaniana / Carolinae in Transilvania. A. MDCCXCIV. Nivelele fațadei sunt marcate de inscripții “antice” reprezentând plăci de piatră cu crăpături. Deasurpa portalului din axul central este înscris: TYPOGRAPHIA; tot la parter, portalul mănăstirii este încoronat cu inscripția: INSTITVTIONI / CLERI IVNIOR(is) / 1794; în axul central între etajul I și II se citește: BIBLIOTHECA; în același ax aticul observatorului cuprinde inscripția: VRANIAE / POSVIT / C(omes) IG(natius) DE BATTHYAN / EPISC(opus) TRANSILV(aniensis sau –aniae) 1794.
Clădirea observatorului se ridică pe acoperișul plat al bisericii, înconjurat de un parapet compus din baluștri și postamente decorate cu panouri adâncite. În ax paramentul arcuit formează un balconaș. Locul celor două turnuri demontate ale fostei mănăstiri este ocupat de observatorul flancat de câte un turnuleț cu pinion triunghiular și acoperiș mobil în două ape. ….
…. Este cert că ele reprezintă astronomi și fizicieni din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, deseori citați de Initia astronomica (Halley, Newton, Lagrange, etc.) dar autorul portretelor, un pictor mediocre s-a folosit de modele iconografice necunoscute nouă, diferite de portretele îndeobște reproduce în dicționarele biografice moderne.
(András KOVÁCS – Observatorul astronomic Batthyaneum de la Alba Iulia: un program decorativ puţin cunoscut, în ARS TRANSSILVANIAE, Tom. II, București, 1992, p. 29-48)